Dragostea si Timpul

A fost odata o insula pe care traiau toate Sentimentele: Fericirea, Tristetea, Cunoasterea, Vanitatea si toate celelalte, incluzand si Dragostea. Intr-o zi, Sentimentele au fost anuntate ca insula se va scufunda ,asa ca au construit barci si au plecat...toti cu exceptia Dragostei. Ea a fost singura care a ramas, dorea sa ramana pana la ultimul moment posibil.
Atunci cand insula era aproape in totalitate scufundata, Dragostea s-a decis sa ceara ajutor.
Bogatia a trecut pe langa Dragoste intr-o barca luxoasa.
-Bogatie ma poti lua cu tine?
-Nu pot, am mult aur si argint in barca, nu am loc si pentru tine.
Apoi Vanitatea a trecut pe langa Dragoste intr-o barca la fel de luxoasa.
-Vanitate ajuta-ma!
-Nu te pot ajuta, esti uda si poti produce daune barcii.
Si Tristetea era pe aproape asa ca Dragostea i-a cerut ajutor:
-Tristete lasa-ma sa vin cu tine!
-Sunt atat de trista incat vreau sa fiu doar eu cu mine.
Fericirea a trecut pe langa Dragoste, dar era atat de fericita incat nu a auzit cand Dragostea a strigat-o.
Atunci cand Dragostea incepuse sa isi piarda orice speranta, se aude o voce:
-Vino Dragoste, te ajut eu.
Fiind atat de bucutoasa si usurata ca e teafara, a uitat sa intrebe cine este si incotro se vor indrepta. Atunci cand au ajuns pe uscat, Sentimentul care a ajutat-o, a plecat pe drumul sau.
Realizand cat de mult ii datoreaza si ca nu a intrebat cine este, ea a intrebat Cunoasterea cine a ajutat-o.
-Acela a fost Timpul!, ii spuse Cunoasterea.
-Timpul? De ce m-a ajutat Timpul?
Cunoasterea a zambit si i-a raspuns cu o intelepciune profunda:
-Pentru ca doar Timpul e capabil sa inteleaga cat de valoroasa e Dragostea.